asignare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză asignation.

Pronunție

  • AFI: /a.sig'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
asignare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asignare asignări
Articulat asignarea asignările
Genitiv-Dativ asignării asignărilor
Vocativ asignare asignărilor
  1. (rad.) repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații.


Traduceri

Anagrame

Referințe