autodisciplină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din auto- + disciplină.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.dis.ʧiˈpli.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
autodisciplină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autodisciplină invariabil
Articulat autodisciplina invariabil
Genitiv-Dativ autodisciplinei invariabil
Vocativ autodisciplină invariabil
  1. disciplină liber consimțită.


Traduceri

Referințe