cămășuire
română
Etimologie
Din a cămășui.
Pronunție
- AFI: /kə.mə.ʃu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cămășuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cămășuire | cămășuiri |
| Articulat | cămășuirea | cămășuirile |
| Genitiv-Dativ | cămășuirii | cămășuirilor |
| Vocativ | cămășuire | cămășuirilor |
- acțiunea de a cămășui și rezultatul ei; cămășuială.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online