carbamat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză carbamat.

Pronunție

  • AFI: /kar.ba'mat/


Substantiv


Declinarea substantivului
carbamat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carbamat carbamați
Articulat carbamatul carbamații
Genitiv-Dativ carbamatului carbamaților
Vocativ carbamatule carbamaților
  1. (chim.) sare a acidului carbamic; uretan.


Traduceri

Anagrame

Referințe