ceucuță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ceucă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ʧew'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceucuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceucuță ceucuțe
Articulat ceucuța ceucuțele
Genitiv-Dativ ceucuței ceucuțelor
Vocativ ceucuță ceucuțelor
  1. diminutiv al lui ceucă.


Traduceri

Referințe