colmataj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză colmatage.

Pronunție

  • AFI: /kol.ma'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
colmataj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colmataj colmataje
Articulat colmatajul colmatajele
Genitiv-Dativ colmatajului colmatajelor
Vocativ colmatajule colmatajelor
  1. colmatare.


Traduceri

Referințe