conchetă
română
Etimologie
Din franceză conquête.
Pronunție
- AFI: /kon'ke.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului conchetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conchetă | conchete |
| Articulat | concheta | conchetele |
| Genitiv-Dativ | conchetei | conchetelor |
| Vocativ | conchetă | conchetelor |
- (franțuzism) cucerire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online