corecliză

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză coréclise.

Pronunție

  • AFI: /ko.re'kli.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corecliză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corecliză coreclize
Articulat corecliza coreclizele
Genitiv-Dativ coreclizei coreclizelor
Vocativ corecliză coreclizelor
  1. ocluziune, închidere patologică a pupilei.


Traduceri

Anagrame

Referințe