coreometru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză coréomètre.

Pronunție

  • AFI: /ko.re.oˈme.tru/


Substantiv


Declinarea substantivului
coreometru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coreometru coreometre
Articulat coreometrul coreometrele
Genitiv-Dativ coreometrului coreometrelor
Vocativ coreometrule coreometrelor
  1. aparat care servește la măsurarea deschiderii pupilei.


Traduceri

Referințe