declamativism
română
Etimologie
Din declamativ + sufixul -ism.
Pronunție
- AFI: /de.kla.ma.ti'vism/
Substantiv
| Declinarea substantivului declamativism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | declamativism | invariabil |
| Articulat | declamativismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | declamativismului | invariabil |
| Vocativ | declamativismule | invariabil |
- (rar) caracter declamativ.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online