decofraj
română
Etimologie
Din franceză décoffrage.
Pronunție
- AFI: /de.ko'fraʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului decofraj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decofraj | decofraje |
| Articulat | decofrajul | decofrajele |
| Genitiv-Dativ | decofrajului | decofrajelor |
| Vocativ | decofrajule | decofrajelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online