decolmatare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a decolmata.

Pronunție

  • AFI: /de.kol.ma'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
decolmatare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ decolmatare decolmatări
Articulat decolmatarea decolmatările
Genitiv-Dativ decolmatării decolmatărilor
Vocativ decolmatare decolmatărilor
  1. acțiunea de a decolmata și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe