decrispare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză décrispation.

Pronunție

  • AFI: /de.kris'pa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
decrispare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ decrispare decrispări
Articulat decrisparea decrispările
Genitiv-Dativ decrispării decrispărilor
Vocativ decrispare decrispărilor
  1. (rar) deconectare (psihică).


Traduceri

Referințe