demimondenă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din demimonden.

Pronunție

  • AFI: /de.mi.mon'de.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
demimondenă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ demimondenă demimondene
Articulat demimondena demimondenele
Genitiv-Dativ demimondenei demimondenelor
Vocativ demimondeno demimondenelor
  1. femeie cu purtări ușuratice; cochetă.


Traduceri

Referințe