dizgrațios
română
Etimologie
Din italiană disgrazioso. Confer franceză disgracieux.
Pronunție
- AFI: /diz.gra.ʦi'os/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului dizgrațios | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | dizgrațios | dizgrațioși |
| Feminin | dizgrațioasă | dizgrațioase |
| Neutru | dizgrațios | dizgrațioase |
- lipsit de grație, de farmec, de drăgălășenie.
- dezagreabil.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online