dodii

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ˈdo.dij/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil dodii
Articulat invariabil dodiile
Genitiv-Dativ invariabil dodiilor
Vocativ invariabil dodiilor


Expresii

  • (pop. și fam.) A vorbi sau a grăi (cam) în dodii = a vorbi fără șir; a aiura
  • A lăsa (pe cineva) în dodiile lui = a lăsa (pe cineva) să-și facă nestingherit toanele, capriciile
  • A umbla sau a merge (ca) în dodii = a umbla sau a merge în neștire, năuc


Traduceri

Referințe