duodenită
română
Etimologie
Din franceză duodénite.
Pronunție
- AFI: /du.o.deˈni.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului duodenită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | duodenită | duodenite |
| Articulat | duodenita | duodenitele |
| Genitiv-Dativ | duodenitei | duodenitelor |
| Vocativ | duodenită | duodenitelor |
- inflamație a mucoasei care căptușește duodenul.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online