eșantionare
română
Etimologie
Din a eșantiona.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului eșantionare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | eșantionare | eșantionări |
| Articulat | eșantionarea | eșantionările |
| Genitiv-Dativ | eșantionării | eșantionărilor |
| Vocativ | eșantionare | eșantionărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online