evecțiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză évection < latină evectio, evectionis.

Pronunție

  • AFI: /e.vek.ʦiˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
evecțiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ evecțiune evecțiuni
Articulat evecțiunea evecțiunile
Genitiv-Dativ evecțiunii evecțiunilor
Vocativ evecțiune evecțiunilor
  1. inegalitate periodică în mișcarea Lunii, produsă de acțiunea Soarelui.


Traduceri

Referințe