evirație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză éviration.

Pronunție

  • AFI: /e.vi'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
evirație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ evirație evirații
Articulat evirația evirațiile
Genitiv-Dativ evirației evirațiilor
Vocativ evirație evirațiilor
  1. (rar) castrare.


Traduceri

Referințe