experimenta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză expérimenter < latină experimentare.

Pronunție

  • AFI: /eks.pe.ri.menˈta/


Verb


Conjugarea verbului
experimenta
Infinitiv a experimenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
experimentez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să experimenteze
Participiu experimentat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a încerca, a verifica prin experiență.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe