faianța

română

Etimologie

Din faianță.

Pronunție

• AFI: /fa.janˈʦa/

Verb

Conjugarea verbului faianța
Infinitiv	a faianța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	faianțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să faianțeze
Participiu	faianțat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi ceva cu plăci de faianță.

Cuvinte derivate

• faianțare
• faianțator

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• afinata
• afânați

Referințe

• DEX '98 via DEX online