hotărnici
română
Etimologie
Din hotarnic.
Pronunție
- AFI: /ho.tər.ni'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului hotărnici | |
| Infinitiv | a hotărnici |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
hotărnicesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să hotărnicească |
| Participiu | hotărnicit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (rar) a pune sau a constitui hotar unei proprietăți, unei regiuni etc.; a delimita o proprietate, o regiune etc. de alta.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online