izvoditor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a izvodi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /iz.vo.di'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
izvoditor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ izvoditor izvoditori
Articulat izvoditorul izvoditorii
Genitiv-Dativ izvoditorului izvoditorilor
Vocativ izvoditorule izvoditorilor
  1. (înv.) cronicar; (p.gener.) scriitor, autor.


Traduceri

Referințe