martiriu
română
Etimologie
Din latină martyrium.
Pronunție
- AFI: /mar'ti.rju/
Substantiv
| Declinarea substantivului martiriu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | martiriu | martirii |
| Articulat | martiriul | martiriile |
| Genitiv-Dativ | martiriului | martiriilor |
| Vocativ | ' | ' |
- suferință îndurată pentru anumite idei sau convingeri.
- suferință mare, mai ales morală.
Traduceri
Traduceri