mastica

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză mastiquer < latină masticare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
mastica
Infinitiv a mastica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mastichez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să masticheze
Participiu masticat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a mesteca alimente, substanțe etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe