onestitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din onest + sufixul -itate (după franceză honnêteté).

Pronunție

  • AFI: /o.nes.ti'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
onestitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ onestitate invariabil
Articulat onestitatea invariabil
Genitiv-Dativ onestității invariabil
Vocativ ' '
  1. caracter onest; probitate; integritate; cinste.
  2. comportament onest; corectitudine; probitate.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe