pocănire
română
Etimologie
Din pocăni.
Pronunție
- AFI: /po.kə'ni.re/
Substantiv
Declinarea substantivului pocănire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pocănire | pocăniri |
Articulat | pocănirea | pocănirile |
Genitiv-Dativ | pocănirii | pocănirilor |
Vocativ | pocănire, pocănireo | pocănirilor |
- acțiunea de a pocăni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri