pontil
română
Etimologie
Din franceză épontille.
Pronunție
- AFI: /pon'til/
Substantiv
| Declinarea substantivului pontil | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pontil | pontile |
| Articulat | pontilul | pontilele |
| Genitiv-Dativ | pontilului | pontilelor |
| Vocativ | pontilule | pontilelor |
- (mar.) stâlp de susținere în interiorul compartimentelor unei nave.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online