pungălire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pungăli.

Pronunție

  • AFI: /pun.gə'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pungălire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pungălire pungăliri
Articulat pungălirea pungălirile
Genitiv-Dativ pungălirii pungălirilor
Vocativ pungălire, pungălireo pungălirilor
  1. acțiunea de a pungăli și rezultatul ei.


Traduceri