recombinare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din recombina.
Pronunție
- AFI: /re.kom.bi'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recombinare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recombinare | recombinări |
| Articulat | recombinarea | recombinările |
| Dativ-Genitiv | recombinării | recombinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recombina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
