redirecționare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din redirecționa.

Pronunție

  • AFI: /re.di.rek.ʦi.o'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
redirecționare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ redirecționare redirecționări
Articulat redirecționarea redirecționările
Genitiv-Dativ redirecționării redirecționărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a redirecționa și rezultatul ei.


Traduceri