rezistent

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză résistant, italiană resistente.

Pronunție

  • AFI: /re.zis'tent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rezistent
Singular Plural
Masculin rezistent rezistenți
Feminin rezistentă rezistente
Neutru rezistent rezistente
  1. (despre lucruri) care rezistă; durabil, trainic.
  2. (despre materiale) care nu-și modifică ușor proprietățile sub acțiunea unui agent fizico-chimic.
  3. (despre ființe) care nu se lasă doborât, care suportă bine o boală, o oboseală, o supărare etc.; puternic, tare; dârz, neclintit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe