rezumare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rezuma.

Pronunție

  • AFI: /re.zu'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezumare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezumare rezumări
Articulat rezumarea rezumările
Genitiv-Dativ rezumării rezumărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rezuma și rezultatul ei.


Traduceri