rimelare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rimela.

Pronunție

  • AFI: /ri.me'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rimelare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rimelare rimelări
Articulat rimelarea rimelările
Genitiv-Dativ rimelării rimelărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rimela și rezultatul ei.


Traduceri