satisfacere
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din satisface.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului satisfacere |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | satisfacere | satisfaceri |
| Articulat | satisfacerea | satisfacerile |
| Dativ-Genitiv | satisfacerii | satisfacerilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a satisface și rezultatul ei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
