socrire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din socri.

Pronunție

  • AFI: /so'kri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
socrire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ socrire socriri
Articulat socrirea socririle
Genitiv-Dativ socririi socririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a socri și rezultatul ei.


Traduceri