stanță
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din italiană stanza.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului stanța |
|
| Infinitiv | a stanța |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
stanțez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să stanțeze |
| Participiu | stanțat |
| Conjugare | I |
- strofă cu înțeles de sine stătător, alcătuită din opt versuri.
Traduceri
Traduceri
