stivuitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stivuitor.

Pronunție

  • AFI: /sti.vu.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stivuitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stivuitoare stivuitoare
Articulat stivuitoarea stivuitoarele
Genitiv-Dativ stivuitoarei stivuitoarelor
Vocativ stivuitoareo stivuitoarelor
  1. muncitoare care se ocupă cu stivuirea; stivatoare.


Traduceri

Anagrame

Referințe