supper

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche soper. Confer franceză souper.

Pronunție

  • AFI: /'sʌpər/


Substantiv

supper, pl. suppers

  1. masă de seară, cină, supeu
    I prepared supper - it's waiting for you on the stove.
  2. cineva care soarbe

Cuvinte compuse

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to supper
Infinitiv to supper
Prezent simplu
pers. 3 sg.
suppers
Trecut simplu suppered
Participiu trecut suppered
Participiu prezent suppering
  1. a cina, a supa, a lua cina

Referințe