supraînsămânțare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din supra- + însămânțare (după franceză sursemer).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.ɨn.sə.mɨn'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
supraînsămânțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraînsămânțare supraînsămânțări
Articulat supraînsămânțarea supraînsămânțările
Genitiv-Dativ supraînsămânțării supraînsămânțărilor
Vocativ supraînsămânțare supraînsămânțărilor
  1. însămânțare suplimentară.


Traduceri

Referințe