tăicuță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din taică + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /təj'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tăicuță
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tăicuță tăicuți
Articulat tăicuța tăicuții
Genitiv-Dativ tăicuței tăicuților
Vocativ tăicuță tăicuților
  1. tăiculiță.


Traduceri

Anagrame

Referințe