tălpuitor

română

Etimologie

Din a tălpui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /təl.pu.i'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului tălpuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tălpuitor	tălpuitori
Articulat	tălpuitorul	tălpuitorii
Genitiv-Dativ	tălpuitorului	tălpuitorilor
Vocativ	tălpuitorule	tălpuitorilor

1. muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online