tătăriță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tătar + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /tə.tə'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tătăriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tătăriță tătărițe
Articulat tătărița tătărițele
Genitiv-Dativ tătăriței tătărițelor
Vocativ tătăriță tătărițelor
  1. (rar) tătăroaică.


Traduceri

Referințe