urmare
De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din urma.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
urmare |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
urmare |
urmări |
| Articulat |
urmarea |
urmările |
| Dativ-Genitiv |
urmării |
urmărilor |
| Vocativ |
' |
' |
- acțiunea de a urma și rezultatul ei.
Traduceri