vanité

franceză

(français)

Etimologie

Din latină vanitas ("nulitate, frivolitate, falsitate").

Pronunție

• AFI: /va.ni.te/

Substantiv

vanité f., vanités pl.

1. deșertăciune, inutilitate
2. vanitate (mândrie excesivă)

Sinonime

• 1-2: fatuité, fierté, frivolité, futilité

Antonime

• modestie

Cuvinte derivate

• vaniteux

Cuvinte apropiate

• vain

Expresii

• sans vanité

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire