De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din vecui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului vecuire
|
f.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
vecuire
|
vecuiri
|
Articulat
|
vecuirea
|
vecuirile
|
Genitiv-Dativ
|
vecuirii
|
vecuirilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a vecui și rezultatul ei.
Traduceri