vindecător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a vindeca + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /vin.de.kə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vindecător
Singular Plural
Masculin vindecător vindecători
Feminin vindecătoare vindecătoare
Neutru vindecător vindecătoare
  1. care vindecă; lecuitor, tămăduitor.


Traduceri

Referințe