zbiciuire
română
Etimologie
Din zbiciui.
Pronunție
- AFI: /zbi.ʧju'i.re/
Substantiv
Declinarea substantivului zbiciuire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | zbiciuire | zbiciuiri |
Articulat | zbiciuirea | zbiciuirile |
Genitiv-Dativ | zbiciuirii | zbiciuirilor |
Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zbiciui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri