înrăutățit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) înrăutăți.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.rə.u.təˈʦit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înrăutățit
Singular Plural
Masculin înrăutățit înrăutățiți
Feminin înrăutățită înrăutățite
Neutru înrăutățit înrăutățite
  1. care a devenit (mai) rău; care s-a agravat.


Traduceri

Referințe